Gramo’s / Romani CRISS / discriminarea pozitivă
am „clicuit” pe blogul gramoşilor linkul spre Romani CRISS – Centrul Romilor pentru Interventie Sociala si Studii. iată ce am extras de acolo:
- protectia drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului
- accesul romilor la drepturi civile, economice, sociale si culturale
- prevenirea discriminarii si a tensiunilor dintre populatia majoritara si comunitatile de romi
- ameliorarea conditiilor de viata a romilor
- dezvoltarea locala a comunitatilor de romi
- promovarea de politici publice care sa genereze procesul de incluziune a romilor in societate
- construirea unui dialog si parteneriat intre institutii publice (centrale, locale), mass media si minoritatea romilor
- intarirea capacitatii locale a minoritatii romilor
- cooperare internationala privind consolidarea dialogului dintre institutii internationale si minoritatea romilor in context european.
————————————————————————————————————————–
sincer, mi se pare lăudabil ce fac oamenii ăştia. de fapt, ce vor să facă oamenii ăştia. însă am motive să cred că metodele lor sînt perfect idioate pe alocuri. şi am să vorbesc numai despre o problemă, care îmi stă pe creier de ceva vreme dar nu apucai să o împărtăşesc deloc pînă acum (lucru care, în cazul acesta, probabil că a determinat în interiorul meu un soi de “build-up” de energie pulsională şi frustrare). problema este că organizaţia aceasta, ca şi multe altele, promovează, intenţionat sau nu, ideea de “affirmative action” – sau măsuri afirmative sau discriminare pozitivă.
conceptul e simplu. pe scurt şi în cuvinte simple, discriminarea pozitivă este discriminare înainte de toate. şi asta se traduce în tratamentul diferenţiat aplicat unei persoane în virtutea apartenenţei, reale sau presupuse, a acesteia la un anumit grup social. discriminare pozitiva avem, în mod normal, atunci cînd tratamentul diferenţiat rezultă în beneficii de partea discriminatului.
ok. cum adică această organizaţie promovează discriminarea pozitivă? foarte simplu: prin susţinerea obţinerii de beneficii speciale pentru rromi (speciale în sensul în care de ele nu au parte nici “majoritatea” şi nici alte minorităţi). aceste beneficii există deja. au fost obţinute în mare parte şi se vor a fi “suplimentate”. exemplul cel mai concludent: tinerii rromi beneficiază de un număr de locuri speciale la facultăţile de stat, finanţate de la buget. există însă un număr de strategii guvernamentale şi proiecte legislative care doresc extinderea acestora precum şi adoptarea altor măsuri de discriminare pozitivă – cum ar fi introducerea de posturi rezervate rromilor în structurile executive ale administraţiei locale şi centrale, conform principiului proporţionalităţii – sau înfiinţarea, în aceeaşi ordine de idei, a unor organisme ca oficiul naţional pentru rromi – mandatat să deruleze programe sociale, finanţate din bugetul de stat, pentru comunitatea rromă – şi a unei comisii inter-ministeriale pentru rromi – care să apere interesele acestei comunităţi la nivelul guvernului.
nu vreau să plonjez prea puternic în subiect pentru că s-ar putea să ridic cîteva sprîncene şi, doamne fereşte, să fiu eu însumi acuzat de rasism sau discriminare. dar nu mă pot abţine să nu ridic cîteva întrebări.
nu degeaba am prezentat obiectivele organizaţiei romani criss mai devreme. încă de la primul bullet vedem discrepanţa între valorile şi metodele propuse de organizaţie. cum e posibil ca o organizaţie să fie într-atît de naivă încît să îşi imagineze că prevenirea discriminarii si a tensiunilor dintre populatia majoritara si comunitatile de romi este un scop tangibil atîta timp cît studentul/elevul “ne-rrom” cu nota 8 la examenul de admitere (în facultate şi, mai nou, în liceu) nu intră la facultate iar tînărul rrom intră cu puţin peste 5, în unele cazuri?
mie îmi pare, sincer, că o politică publică bazată pe discriminare pozitivă nu va face altceva decît să mărească “prăpastia” (admiţînd că există una) dintre majoritate şi comunităţile de rromi. nu poţi să creezi egalitate, facilitînd tratamentul diferenţiat. e o prostie! şi sincer, în cazul admiterii la facultate mi se pare chiar jignitor pentru rromi să propui locuri separate. admiţi astfel inferioritatea intelectuală a acestora, sugerînd că nu sînt capabili să susţină un examen alături de ceilalţi. ceea ce e o altă tîmpenie colosală. plus că se creează tensiuni, aşa cum am încercat să ilustrez în exemplul de mai devreme.
aş putea continua dar cred că am zis, în mare, destul cît să ridic problema şi sper că nu voi deranja pe nimeni cu comentariile mele. poate, dacă mai am timp, mîine completez postul cu mai multe informaţii. însă nu ştiu ce nevoie mai este de asta. nu sînt primul care tratează subiectul şi nici ultimul.
în final, vreau să îmi exprim convingerea că, pe viitor, organizaţii ca romani criss vor găsi soluţii şi vor propune politici publice, ce nu vor avea ca idee centrală discriminarea pozitivă (şi nici de vreun alt tip, fireşte).
le-aş sugera gramoşilor să îşi regîndească poziţia faţă de organizaţii de acest tip. cred că şi ei îşi doresc ca al lor copil să crească într-o românie (şi o europă) dezbrăcată de discriminare, fie ea şi pozitivă, indirectă sau nu mai ştiu cum.
Sorin DespoT
balauru a zis,
iunie 20, 2007 la 9:09 am
Lector univ. Dr. Gheorghe Stefanov:
Despot, tu nu intelegi ca va fi ca in America?
Era o perioada cind daca un negru si un alb candidau pe un post, era primit negrul
chiar daca avea “skills” inferioare. Sa vada lumea ca nu e discriminare?
Asa si cu Rommica, eu o sa-i dau lui nota 10 la examen si romanului “majoritar” nota 5. Intre noi fie vorba, rommii s-au cam amestecat intre timp cu “majoritarii” adica s-au casatorit “mixt”. La din astia le dau nota 6.
Gigi of Gromo ( gramo homo intr-un cuvint)
P.S. subsemnatul, Jay Nelson Manela, luptator pentru eliberarea manelelor de sub jugul snobilor ( majoritari) declat “grammi” o noua clasa “mixta” de lupta a emanciparii rommilor in Romania. De conditia lor precara, dau cu pumnul sa-si ia singuri drepturile, e de vina numai si numai statul roman. Punct. Asa ca, manele placute in vecii vecilor dragi majoritari.
( tractoristi de tot felul) 
Mi a zis,
iunie 20, 2007 la 11:33 am
“populatia majoritara si comunitatile de romi ” nush de ce in ritmu natalitatii la romani, a emigrarii, si invers la romi cat o sa se pastreze raportul asta
en fin…la fazele astea mi se pare ca una e pe hartie, printre care si intentii ok (civilizarea si culturalizarea) insa..practica ne omoara
si mda…sunt partial de acord cu prima parte a commului anterior. ca sa aratam ca ii respectam si le dam drepturi egale, de fapt ii privilegiem. mdeaah
Sorin DespoT a zis,
iunie 20, 2007 la 11:36 am
salooT!
“ca sa aratam ca ii respectam si le dam drepturi egale, de fapt ii privilegiem” = dicriminare pozitivă.
Sorin DespoT a zis,
iunie 20, 2007 la 11:39 am
@ balauru
ca în america? nooo.. niciodată!
sd
unul de pe undeva a zis,
iunie 20, 2007 la 1:54 pm
Asa… Cred ca exemplul este destul de elocvent pentru ceea ce vrei tu sa spui. In primul rand dezbatem un subict “in absentia” la modul ca ar fi fost ok sa fie prezenti si niste rromi in dicutie. Personal vad treaba asta astfel:
Ideea cu nota scazuta de admitere. Pe de-o parte cand imi spui “rrom” imi vine in mine arhetipul manelistului incult caruia nu i-ar strica un pic de culturalizare, sau poate chiar a multitudinii de rromi care ar avea nevoie de “alfabetizare” intr-un fel sau altul. Punctul de vedere fiind subiectiv ma intorc la ideea aceea stereotipica(nu stiu de unde este pasajul) cu “daca ma lovesti eu nu sangerez” etc… ceea ce presupune egalitate in drepturi. The again… daca iau in calcul imaginea de rasisti(nu doar hoti) pe care ne-am creat-o cu diverse ocazii(nu ca multi dintre noi nu ar fi) aceasta atitudine poate fi inteleasa ca o tentativa de rejectie a acestei idei, de formare a unei alte feţe. However… rromii prin ei insisi nu reprezinta o categorie defavorizata, nu sunt fiinte aparte cu deficit intelctual sau fizic, nu au o mana in minus… Ori un sistem care propune egalitatea absoluta intre membrii une societati esueaza lamentabil facand asta. Nu, nu sunt deacord cu drepturi speciale… Noi nu persecutam rromii. Am avut colegi de clasa rromi si chiar nu vad ce i-ar fi putut impiedica sa urce pe treptele sociale “aristocratice sau culturale”. Nu noi ci sistemul in sine promoveaza o atitudine rasista. Oare ce ar raspunde un rrom ?
Sorin DespoT a zis,
iunie 20, 2007 la 2:29 pm
@ prietenului din caminul dinspre maxx
e bine că ai pomenit de stereotipuri… acestea şi prejudecăţile sînt cele mai importante cauze ale discriminării
chiar? ce ar răspunde un rrom?
sd
catalina v a zis,
iunie 20, 2007 la 3:34 pm
Ce e, Despot, iti este teama ca iti va fi locul de la facultate ocupat pe nedrept de un rrom?
Reprezentantii romanicriss au explicat in felul urmator masurile afirmative:avand in vedere ca de-a lungul istoriei(si sederii lor in romania) rromii, ca si alte etnii minoritare, au fost discriminati(vezi cazurile de segregare in scoli), sunt necesare acum niste masuri de incurajare a tinerilor de a urma o scoala, un liceu si o institutie de invatamant superior. Masurile de incurajare sunt pentru familiile rrome care, in general, nu le permit copiilor sa urmeze o scoala, uneori in ciuda dorintelor acestora. Pentru a ajunge la baza problemei, ar trebui sa vedem de ce familiile rrome isi tin copiii pe langa casa, de ce este incurajata casatoria intre minori si vanzarea(zestrea financiara) a fetelor. Romani Criss incurajeaza in prezent o serie de initiative, printre care dobandirea unei diplome(cel putin pentru incheierea a 8 clase), medierea in scoli(existenta unor educatori peer care sa medieze relatia dintre elevii de etnie rroma si profesori sau si ceilalti elevi), eliminarea sau diminuarea cazurilor de segregare in scoli, etc. Mi se par niste masuri convenabile, avand in vedere ca exista localitati unde tinerii rromi invata separat de cei romani, in clase separate, existand uneori o discrepanta evidenta intre modul in care arata si este dotata clasa destinata copiilor rromi si cea pentru copiii romani. Daca te-ar lua cineva dintr-o clasa mixta si te-ar pune intr- o sala saracacioasa, cu bancile rupte, fara incalzire toamna si in care ajung profesporii din joi in pasti, cand tu stii, ca la 10 metri de tine, invata alti copii care nu au nimic diferit fata de tine, in afara de etnie, si care beneficiaza de manuale, incalzire, transport cu autobuzul scolii, etc, nu stiu daca ai mai aprecia locurile pe care guvernul ti le pune gratuit la dispozitie in invatamantul de stat. Astfel, desi locurile destinate rromilor in scoli sunt putine, uneori sunt suficiente pentru a satisface cererea. Cum se intampla in general cu toate minoritatile discriminate (nu numai pe criterii etnice), se duce o lupta pentru ca oamenii sa inteleaga ca au drepturi egale, ca nu trebuie sa stea in spatele autobuzului, etc. Opinia publica insa descurajeaza continuu. Si din cauza asta, masurile alternative sunt implementate. Pentru a contracara, sau contrabalansa, excluderea sociala.
In ceea ce priveste comentariul despre manele, crede-ma ca eu am in bloc in Bucuresti mai multi ne-rromi decat rromi. Si asta nu opreste manelele sa rasune in tot blocul de dimineata pana seara. “Prejudecata este parere fara judecata”-voltaire
Sorin DespoT a zis,
iunie 20, 2007 la 3:46 pm
affirmative action still sucks big time!!!
sd
Sorin DespoT a zis,
iunie 20, 2007 la 5:52 pm
by the way, cătălina… din nuştiuce motive, commul tău a intrat mai întîi ca spam.. mai zi ceva să văd care e treaba acum.
sd
Sorin DespoT a zis,
iunie 21, 2007 la 2:22 am
mă rog… nevermind. era “de la ei” cred.
sd
Sorin DespoT a zis,
iunie 21, 2007 la 6:10 pm
mai arunc o pastilă:
un prieten mi-a trimis un mail aseara cu nişte informaţii foaaaarte interesante… printre altele, prietenul ăsta al meu mi-a povestit că la buzău te costă 50 de euro să intri în partida rromilor. cu adeverinta emisa de astia poti sa dai la facultate pe locurile speciale…
eh.. nah ce fac rromii cu drepturile lor speciale: le vînd!
foarte nasol!
sd
oldkid88 a zis,
iunie 30, 2007 la 12:40 am
Rromi sau nerromi avem aceleasi drepturi consfintite de Declaratia drepturilor omului in primul rand , intrucat despre cele din constitutie prefer sa nu comentez pentru ca “aia de sus” mai fac cate o schimbare in functie d ce au visat noaptea k ar avea nevoie a 2-a zi. Nu sustin decat egalitatea de sanse. Nu mi se pare echitabil nici ca un copil rrom sa invete in conditii mai proaste decat un roman , dar nici sa beneficieze de anumite facilitati doar pentru ca e rrom (in fond e un mod de a-i duce cu zaharelul pentru ca eu insami ridic din spranceana cand aud de vreun rrom in apropriere pentru ca ii asociez cu jegul , cu mirosuri pestilentiale , cu manelele , cu vandutul de seminte pe plaja , cu sustrasul de anumite stuffuri de prin genti, buzunare etc. Mi se pare corect sa intre la facultate de exemplu (pentru ca momentan asta ma asteapta ) inaintea mea daca stie mai mult si mai bine decat mine. Cat despre adeverinta de rrom…nu ma surprinde , asa cum au incetat sa ma surprinda multe cand e vorba de R(r)omania.
Sorin DespoT a zis,
iunie 30, 2007 la 1:10 am
foarte dur comentariul tau.
Renutzu a zis,
iulie 7, 2007 la 11:31 am
Salut !
Imi cer scuze ca intervin si eu cu un mic comm dar cum Sorin nu a putut sa se abtina de la comentarii privind activitatile celor de la Romani Criss nici eu nu pot ramane indiferent la aceste comm. Recunosc ca punctele voastre de vedere sunt interesante si nu condamn pe nimeni, dar plecand de la ideea ca in anumite circumstante ideile noatre pot fi un pic gresite, o sa-mi exprim si eu punctul meu de vedere, punct care pe alocuri va parea un pic exagerat, dar in ideea de a echilibra discutiile pe acest subiect.
E bine sa luam in calcul si felul cum privesc studentii romi aceste masuri afirmative.
Si cum tot ce cerea mai sus parerea unui rom iata ca pot sa ma numesc eu reprezentativ deoarece sunt rom, provin dintr-o comunitate de romi traditionala , vorbesc limba romani, sunt student in cadul Politehnica Bucuresti, drept urmare indeplinesc toate contiditiile.
Pentru a dezbate ideea de masura afirmativa trebuie sa mergem pe doua mari planuri si anume:
1. Masurile afirmative stimuleaza parintii romi sa-si lase copiii la scoala.(crescand numarul copiilor romi care termina o facultate sau un liceu astfel scade si numarul infractiunilor acestia avand teorectic un viitor asigurat; creste nivelul culturii in cadrul comunitatilor; se combat stereotipurile de genul “Daca nu esti cuminte te dau la tingan” si se poate transforma, de ce nu, in “Daca esti cuminte te las la tigani”; etc. )
2.Masurile afirmative intaresc increderea elevilor romi discriminati de catre profesori (Aici pot fi chiar eu un exemplu: daca pe tot parcursul liceului nu am putut obtine note mai mari de 7 din cauza ca eram “tigan” si cu o medie generala 6.80 cum puteam eu concura cu un majoritar cu nota 10? aici vad eu un rol important al masurilor afirmative; cunosc cazuri in care copiii romi invatau in “scoli” segregate, niste locuri cu o igiena precara, in aceste cazuri putem vorbi de “discriminare pozitiva”? clar in aceste cazuri copiii nu au un randament eficient si implicit au nevoie de niste facilitati pentru a le intari stima de sine. – Pentru a intelege mai bine aceste lucruri va recomand sa vizionati domentarul “O clasa divizata” – daca sunteti interesati ma puteti contacta)
Ar mai fi multe aspecte de analizat dar timpul ma preseaza dar promit ca am sa revin cu alte comm.
Cu toate ca pana acum nu am auzit de aceasta organizatie pana acum, apreciez ideile lor care par ca se intrepatrund cu ale mele. Ca urmare de luni o sa ma interesez si o sa ma deplasez personal acolo. Doar din curiozitate
In speranta ca nu am deranjat pe nimeni cu “frustrarile” mele va doresc o viata frumoasa in continuare lipsita de grijile pentru cei care au nevoie de masuri afirmative.
N.